Home / Paduri / Padurarii 2.0: Tehnologia, un aliat in lupta contra taierilor ilegale si un sprijin in eforturile de regenerare a padurii

Padurarii 2.0: Tehnologia, un aliat in lupta contra taierilor ilegale si un sprijin in eforturile de regenerare a padurii

Tehnologia de ultima ora – drone, sateliti, sisteme radar, senzori – ar putea contribui la salvarea padurilor, de la protejarea lor de taieri masive, identificarea posibilelor amenintari, izolarea si interventia rapida si eficienta in timpul incendiilor, si regenerarea lor. Tehnologia este inca la inceput de drum, insa utilizarea ei deja a inceput in unele tari. Scopul este simplu: dezvoltarea unei metode „smart” de a proteja mediul, dar si de a asigura resurse lemnoase – inca necesare in economie-, pentru ca viitorul umanitatii este strans legat de existenta padurilor.

Stiinta ar putea veni in ajutor celor care lupta pentru regenerarea padurilor, dar acest lucru este posibil doar cu investitii in cercetare si dezvoltare, echipamente si, ulterior, training pentru padurari si alte forte de interventie.

1. Dronele, paznicii padurilor

Dronele reprezinta o solutie, deja utilizata in unele tari, pentru salvarea padurilor.  Startup-uri precum BioCarbon Engineering (Marea Britanie), Corvus Monitoring sau Delta Drone (Franta) folosesc drone pentru a aduna date despre paduri, informatii in baza carora sa se poata dezvolta ulterior servicii de teledetectare, de alerta de incendiu si planuri de replantari.

Dronele parcurg cu rapiditatea suprafata padurii, rezultatele fiind net superioare celor colectate de padurari dotati cu GPS.

BioCarbon Engineering, infiintat de un fost inginer de la NASA, Lauren Fletcher, isi propune sa foloseasca drone pentru replantari masive, tinta fiind de 1 miliard de copaci pe an. Pasii de implementare sunt urmatorii:

  • Cartare aeriana in 3D – Dronele sunt trimise in zone ce trebuie replantatate si colecteaza date pentru a crea harti 3D.
  • Realizarea planului de plantare – Dupa ce datele de la fata locului au fost analizate, este generat un plan de plantare adecvat conditiilor locale.
  • Incarcarea dronelor cu seminte  – Dronele, echipate cu sisteme de ghidaj si control, au in dotare mici canistre presurizate in care sunt introduse capsulele cu seminte germinate, puse intr-un gel bogat in nutrienti.
  • Plantarea – Dronele zboara la o inaltime de circa 1-2 metri, respectand traseele stabilite in planul de plantare, si lanseaza capsulele (realizate dintr-un material biodegradabil). Acestea se sparg la impactul cu solul, permitand semintei sa prinda radacini.
  • Monitorizarea cresterii – Dupa plantare, dronele realizeaza zboruri la distanta mica de sol pentru a analiza sanatatea puietilor.

Un astfel de sistem de plantare, denumit „silvicultura de precizie”, s-ar dovedi extrem de eficient. In ceea ce priveste necesarul uman, la carma ar trebui sa fie in jur de 2 operatori (o echipa) pentru 7-8 drone. In urma plantarii a circa 10 capsule pe minut, ar rezulta, la finalul unei zile de munca, circa 36.000 de puieti plantati de catre fiecare echipa.

100 de astfel de echipe  ar putea planta 1 miliard de copaci pe an, acoperind o suprafata de circa 500.000 de hectare.

In Romania, in premiera, de la inceputul acestui an, oficialii Directiei Silvice Suceava si Garda Forestiera Suceava au la dispozitie cinci drone pe care le vor putea folosi pentru combaterea taierilor ilegale, depistarea si stingerea incendiilor forestiere, precum si pentru identificarea si monitorizarea zonelor afectate de calamitati naturale, primite in cadrul unui proiect pilot infiintat de Ministerul Mediului, scrie Agro-Business.

Potrivit sursei citate, garzile Forestiere Suceava si Ploiesti sunt primele garzi din cele noua existente la nivel national la care se testeaza utilitatea dronelor. Din pacate,  plantarea cu drone ramane in Romania la nivel de science-fiction.

2. Supraveghere de pe orbita – Programul Copernicus 

Daca dronele actioneaza punctual, o supraveghere mai extinsa se poate face cu ajutorul satelitilor. Acestia ar putea furniza alerte rapide atunci cand se produc taieri masive, mai ales in zonele izolate, unde accesul specialistilor este limitat. In momentul de fata satelitii sunt folositi pentru colectare de date, insa timpul de colectare a datelor a scazut suficient de mult incat, in viitorul nu prea indepartat, sa poata si implementata si o astfel de functie.

Programul european de mediu Copernicus foloseste flota de sateliti Sentinel pentru a colecta date actuale si independente ale suprafetei terestre, inclusiv a padurilor.

Constelatiile de sateliti lucreaza impreuna pentru a realiza o monitorizare aproape in timp real a schimbarilor padurilor. Datele nu mai sunt actualizate la interval de cativa ani sau luni, ci la interval de cateva zile.

Informatiile obtinute astfel pot fi folosite pentru a identifica si reactiona la o actiune de defrisare, spre exemplu, inainte de a fi prea tarziu.

3. CSI-ul padurilor

In 2014, Comisia ONU pentru prevenirea Infractiunilor si Justitie Criminala a declarat defrisarile ilegale drept „infractiune grava”, ce merita un nivel de atentie egal cu cel acordat traficului de stupefiante. Infractiunile variaza de la operatiuni solitare de taieri din zone protejate pana la scheme complicate, transnationale ce recurg la identificarea eronata a transporturilor de lemne, evaziune fiscala si coruptie.

Pe masura ce metodele infractorilor devin mai sofisticate, si tehnologia folosita pentru prinderea lor se imbunatateste.

Identificarea diferitelor tipuri de lemn este un element principal in lupta impotriva taierilor ilegale. Diferite  tipuri de lemn arata la fel pentru toata lumea, cu exceptia specialistilor, astfel incat este dificil sa diferentiezi intre o specie protejata, sa spunem, si un copac taiat legal.

Principala problema a acestor tehnologii, la aceasta ora, este lipsa unei baze de date extinse.

4. Aplicatii pentru urmarirea transporturilor de lemn si sisteme de alerta –  Radarul Padurilor, Inspectorul Padurii, TimFlow –

Pana la copaci plantati cu drone si analize genetice, exista sisteme tehnice care incearca sa diminueze recoltarile ilegale de lemn. Radarul Padurilor – un sistem „de urmarire a trasabilitatii masei lemnoase” – ,  aplicatia „Inspectorul padurii”, impreuna cu platforma conexa „Inspectorul padurii” si sistemul Timflow, sunt cateva astfel de exemple.

Radarul Padurilor este un sistem de control pentru prevenirea taierilor ilegale. Inainte sa plece din padure, fiecare transport de lemne trebuie inscris in sistemul informatic cu ajutorul unui telefon inteligent. Se specifica de unde pleaca, unde se duce, cantitatea de lemn etc. Sistemul emite un cod unic, iar apoi traseul lemnelor poate fi urmarit prin GPS. Daca un transport de lemn nu are aceste date, nu poate fi primit in depozit. Orice om caruia i se pare ceva ciudat la un transport de lemn vazut pe strada, poate apela 112, indicand numarul masinii de transport, si cere verificarea transportului. In martie 2016, la un an si jumatate de la implementare, fusesera inregistrate peste 25.000 de apeluri la 112 care raportau transporturi suspecte de masa lemnoasa, dintre care 4.500 s-au dovedit ilegale.

Aplicatia gratuita „Inspectorul padurii”, lansata in iulie 2016, permite cetatenilor sa verifice de pe telefonul mobil daca un transport de lemne este legal sau nu, introducand numarul de inmatriculare al masinii care transporta lemnul. Daca transportul nu este gasit in sistem, exista posibilitatea ca acesta sa fie ilegal, iar cetateanul trebuie sa sune la 112, iar Politia si Garzile forestiere vor opri transportul si vor verifica documentele insotitoare.

Pentru a depista taierile ilegale, Ministerul Mediului a lansat la finele anului trecut si portalul www.inspectorulpadurii.ro. Acesta opereaza imagini din satelit pe care le suprapune in timp real pe harti electronice, fiind posibila astfel depistarea inclusiv a taierilor ilegale, sistemul putand detecta pana la cativa copaci taiati si zona in care s-au facut taierile, dar si a locului de unde se face transportul de masa lemnoasa.

 

Citeste toata stirea aici:

Sursa: HotNews

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

China vrea să planteze 6.6 milioane de hectare de păduri în 2018

Guvernul chinez a anunțat recent că va împăduri pe parcursul anului în curs teritorii echivalente …