Home / Paduri / Proprietarii de păduri: Lemnul de foc s-a scumpit excesiv, iar industria mobilei este „pusă pe jar”. Sectorul forestier este afectat de o gravă criză de resursă lemnoasă
O echipa de muncitori sparge lemne, in curtea firmei SC DANI LEMNE DE FOC SRL, in Bucuresti, vineri, 1 noiembrie 2013. Pretul gigacaloriei se mareste anul acesta in mai multe orase din Romania, in timp ce in Capitala se mentine la nivelul celui de anul trecut. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO

Proprietarii de păduri: Lemnul de foc s-a scumpit excesiv, iar industria mobilei este „pusă pe jar”. Sectorul forestier este afectat de o gravă criză de resursă lemnoasă

Proprietarii şi administratorii de păduri, producătorii de mobilă, organizaţiile de mediu şi asociaţiile forestierilor atrag atenţia, într-un comunicat comun transmis duminică, asupra faptului că lemnul de foc are preţuri excesiv de mari, iar industria mobilei a intrat într-un declin accentuat.

„Vorbim despre al doilea an consecutiv în care, pe fondul unui blocaj legislativ, lipsa resursei lemnoase generează o creştere a preţului pentru lemnul de foc necesar populaţiei în sezonul rece, iar industria mobilei a intrat într-un declin accentuat, fiind practic pusă pe jar. Sectorul forestier este afectat de o gravă criză de resursă lemnoasă, astfel încât lemnul de foc a ajuns la preţuri prohibitive pentru populaţia din mediul rural (aproximativ 500-600 lei/mc). Mai mult decât atât, pentru prima dată din 2009-2010, exporturile industriei mobilei din România au intrat pe o pantă descendentă în 2017, afectate fiind de lipsa resursei, de preţurile mai mari ale resursei faţă de preţurile existenţe în Europa şi de criza forţei de muncă”, se arată în comunicat.

Potrivit liderilor din acest domeniu, exporturile industriei de mobilă au scăzut pe toate cele tre destinaţii majore din piaţa europeană: Germania (-3%), Italia (-10%), Franţa (-3%). Concomitent, importurile de buştean de răşinoase – care au contrabalansat criza de resursă în anul 2016 – s-au redus foarte mult în 2017, ca urmare a intrării în vigoare a interdicţiei complete de export de buştean din Ucraina.„Şi importurile din Bielorusia au scăzut foarte mult, afectate de contingentarea exporturilor şi de licitaţiile centralizate ale contigentelor, întârziate în 2017. Importurile de buştean de calitate practic au dispărut”, atenţionează reprezentanţii procesatorilor. Ei spun că măsurile luate de autorităţi sunt contraproductive.

„Modificarea Codului Silvic, din iunie 2017, şi modificarea regulamentului de vânzare a masei lemnoase nu rezolvă problema crizei de resursă. Acestea induc o scădere de 30% a volumului ofertat la licitaţiile principale de către Romsilva pentru 2018 faţă de 2017, deci o scădere a resursei pentru industrie. În ceea ce priveşte criza lemnului de foc, cele 3 milioane mc rezervate de către Romsilva pentru exploatarea în prestaţie/regie vor ajunge doar parţial în piaţă pentru a diminua criza lemnului de foc pentru populaţie, iar blocajele se amplifică. În concluzie, criza de pe piaţa lemnului se amplifică, având efecte sociale şi economice grave”, a declarat Cătălin Tobescu, reprezentantul Fordaq România – Comunitatea Forestierilor.

 Potrivit unui raport recent al Consiliului Concurenţei privind piaţa primară a lemnului, indicele mediu de recoltare anual este de 5,86 mc/ha în Cehia, de 5 mc/ha în Germania, de 3,13 mc/ha în Franta, de 3,47 mc/an în Polonia şi de doar 2,15 mc/ha în România. Creşterea naturală a pădurilor din România este in fiecare an de circa 5,4 mc/ha (conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică) sau de circa 7,8 mc/ha (în conformitate cu datele actualizate din Inventarul Forestier Naţional). Potrivit aceluiaşi raport, Romania înregistrează o descreştere accelerată a suprafeţelor destinate producţiei de lemn, pe fondul lipsei de accesibilitate a pădurilor şi a extinderii ariilor protejate.

În plus, conform unui studiu al PricewaterhouseCoopers (PwC), contribuţia directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu (variind între 1,1% şi 1,5%). Din acest punct de vedere, România se situa la nivelul anului 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). acă se consideră şi efectul indirect şi cel indus asupra economiei, industria silvică şi de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB.

Totodată, raportul Eustatfor – organizaţia ce reuneşte admnistratorii pădurilor de stat din Europa – arată că fiecare metru cub de lemn folosit pentru a substitui materiale de construcţie obţinute din surse neregenerabile contribuie la reducea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă cu 1,9 tone.

Reprezentanţii forestierilor şi ai industriei mobilei şi-au dat întâlnire pe 6 decembrie, la Bucureşti, cu scopul de a analiza starea actuală a sectorului forestier din România, dar mai ales pentru a găsi soluţii care să salveze o întreagă industrie „aflată în pragul falimentului”. Întâlnirea este stabilită în cadrul primei ediţii a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, care se va desfăşura la Hotel Epoque din Bucureşti. Evenimentul este organizat de Fordaq România în parteneriat cu Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Tema principală de dezbatere este criza lemnului de foc şi criza de resursă în industria lemnului.

La acest eveniment au fost invitaţi să participe şi reprezentanţii Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Agriculturii.

Sursa: MediaFax

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

Sorin Bumb: Proiectul de lege ce interzice exportul de bușteni și lemn de foc a trecut de Comisia de Industrii a Camerei Deputaților

Un prim pas spre stoparea exporturilor masive de bușteni de lemn și lemn de foc …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *