Home / Paduri / Explicaţii pentru tăierile de pădure din Parcul Naţional Retezat. Vor fi extraşi 267 de arbori din zona tampon

Explicaţii pentru tăierile de pădure din Parcul Naţional Retezat. Vor fi extraşi 267 de arbori din zona tampon

Peste 260 de arbori din zona tampon a Parcului Naţional Retezat vor fi tăiaţi, „pentru a crea ochiuri de regenerare”, susţin reprezentanţii rezervaţiei.

În perioada următoare vor avea loc tăieri de conservare în zona tampon a Parcului Naţional Retezat. „Pentru a crea ochiuri de regenerare, vor fi extraşi 19 arbori/hectar, totalul fiind de 267 de arbori. Aceştia vor fi preluaţi de mai sus de cascada Lolaia şi transportaţi prin Cârnic, pe DJ667A. Bine de ştiut: dacă nu ar fi în parc, s-ar putea extrage 95 de arbori/hectar. Nicio pădure din zona tampon a PNR nu este în proprietatea statului”, informează administraţia Parcului Naţional Retezat. Reprezentanţii ariei protejate au revenit cu explicaţii privind tăierile programate în zona tampon. „Pădurile de răşinoase din zona tampon a PNR sunt în proporţie covârşitoare păduri plantate după tăieri, în secolul XX. Majoritatea au o structură echienă (arbori de vârste apropiate). S-a observat în timp că pădurile de acest fel (în special molidişurile) au o rezistenţă scăzută şi sunt cu uşurinţă doborâte de furtuni şi atacate de insecte. Tendinţa este să fie reduse plantările, în favoarea regenerărilor naturale. Asta duce la o pădure mai aproape de cea naturală şi cu o rezistenţă mai mare. În zona tampon a PNR, asta se urmăreşte! Înlocuirea treptată a pădurilor plantate cu unele naturale. Acest lucru cere mult efort şi se poate realiza treptat, de-a lungul multor decenii/secole”, informează reprezentanţii PNR. Parcul Naţional Retezat se întinde pe o suprafaţă de peste 38.000 de hectare, dintre care jumătate sunt acoperite cu pădure. Pădurile Retezatului sunt deţinute de statul român, persoane fizice, unităţi administrativ-teritoriale şi Academia Română. Marii proprietari ai fondului forestier sunt două familii de origini maghiare. Astfel, dacă statul român deţine 7.000 de hectare de pădure în rezervaţia naţională, familiile Kendeffy şi Ocskay deţin împreună peste 7.000 de hectare. Academia Română are în proprietate 2.722 hectare de pădure, iar restul a revenit comunelor din zonă, arată o informare a Administraţiei Parcului Naţional Retezat. Retezatul printre cele mai sălbatice locuri din Europa, având încă ţinuturi în care natura nu a fost cu nimic derajnată de om, iar animalele îi stăpânesc în armonie crestele şi pădurile munţilor.

Sursa: Adevarul

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

Tăierile ilegale au fost reduse cu 35% în fondul forestier din Vrancea

Tăierile ilegale de lemn din pădurile Vrancei s-au redus cu circa 35%, arată un raport …