Home / Mediu / Sud-Vestul Carpaților, prima regiune propusă pentru desemnarea oficială a zonelor de sălbăticie

Sud-Vestul Carpaților, prima regiune propusă pentru desemnarea oficială a zonelor de sălbăticie

România deține în Munții Carpați unele dintre ultimele zone de sălbăticie din Europa. Acestea se întind pe suprafețe mai mari decât cele acoperite de parcurile naționale sau naturale și, de aceea, WWF solicită autorităților naționale de mediu să le includă sub protecție legală, desemnând zonele de sălbăticie ca noi arii naturale protejate. Legăturile dintre acestea, denumite „coridoare ecologice”, trebuie incluse în legislație și desemnate ca atare, pentru a asigura condiții optime de deplasare pentru speciile protejate precum ursul, lupul sau râsul, și supraviețuirea lor pe termen lung.

Sud-Vestul Carpaților reprezintă unul din puţinele locuri din Europa în care oamenii se mai pot bucura de locuri cu adevărat sălbatice, de areale întinse neafectate de activitatea umană. Caracteristicile naturale de aici  oferă condiţii atât pentru păduri temperate, cât și pentru pajiști alpine extinse; o mare parte din fondul forestier din acest areal este acoperită de păduri virgine și cvasi-virgine. Zona găzduiește populaţii viabile de specii protejate emblematice de carnivore mari, precum ursul, lupul sau râsul, care joacă un rol important în menținerea unor ecosisteme sănătoase.

Rezultatele proiectului de analiză peisagistică și de cartare a zonelor de sălbăticie din sud-vestul Carpaților, finanțat prin Programul de Cooperare Elvețian-Român, arată că principalul nucleu de sălbăticie, din punct de vedere al suprafeței, se regăsește în grupul Munților Țarcu–Godeanu–Cernei, la intersecția Parcurilor Naționale Retezat și Domogled – Valea Cernei cu situl Natura 2000 Munții Țarcu. Un al doilea nucleu de sălbăticie se află în centrul Masivului Retezat, în cadrul Parcului Național Retezat, iar cel de-al treilea nucleu, de dimenisuni mai mici, se află în partea de nord a Munților Țarcu. Toate cele trei nuclee sunt conectate între ele prin „zone-tampon”, areale care prezintă aceleași caracteristici din punct de vedere al naturaleții și al proceselor naturale, rezultând astfel o vastă zonă de sălbăticie.

O a doua zonă de sălbăticie, cu nuclee reprezentate de cele mai sălbatice areale din parcurile naționale Semenic – Cheile Carașului și Cheile Nerei – Beușnița, a rezultat dintr-o analiză a managementului actual al ariilor protejate din Banatul Montan.

Viziunea propusă de WWF pentru conservarea și dezvoltarea durabilă a regiunii

Habitatele și speciile protejate din sud-vestul ţării, concentrate în zonele de sălbăticie menționate, nu sunt protejate în totalitate în momentul de față. Un minus al cadrului legislativ din România referitor la zonele de sălbăticie îl reprezintă lipsa unor criterii clare pentru identificarea și delimitarea acestora ca arii naturale protejate conform categoriei IUCN Ib (zone de sălbăticie), clasificare realizată de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN).

De aceea, această inițiativă dorește să acopere acest gol legislativ, demarând procesul de desemnare a zonelor de sălbăticie din sud-vestul Carpaților și de dezvoltare a celor mai bune măsuri de management pentru acestea.

În viziunea propusă de WWF pentru această regiune, ca proiect-pilot pentru implementarea conceptului de sălbăticie, zonele de sălbăticie desemnate oficial ca arii protejate, împreună cu celelalte categorii de arii naturale protejate (parcuri naționale și naturale, și situri Natura 2000) și coridoarele ecologice există. Mai mult decât atât, acestea sunt recunoscute și respectate pentru a proteja și îmbunătăți pe termen lung sănătatea ecosistemelor naturale și adaptabilitatea comunităților locale la provocările socio-economice. Viziunea propusă se poate materializa prin implementarea „Planului de acțiune pentru zonele de sălbăticie din Carpații de Sud-Vest” transmis, de asemenea, Ministerului Mediului împreună cu metodologia pentru desemnarea coridoarelor ecologice.

Obiectivele planului:

Desemnarea zonelor de sălbăticie din Carpații de Sud-Vest;

Asigurarea unui management integrat pentru zonele de sălbăticie din Carpații de Sud-Vest, ca parte a rețelei ecologice regionale;

Crearea unei atitudini pozitive față de zonele de sălbăticie în rândul populației locale, antreprenorilor și autorităților din Carpații de Sud-Vest;

Implicarea cu succes a factorilor interesați cheie într-un proces participativ legat de identificarea, desemnarea și conservarea zonelor de sălbăticie;

Identificarea oportunităților de dezvoltare oferite de zonele de sălbăticie pentru a se contribui la adaptarea socială, economică și a naturii, asigurând prosperitatea comunităților locale.

Sursa: Green Report

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

Comunicat Greenpeace: Deversări periculoase în Someș – Greenpeace sesizează Garda de Mediu

La începutul lunii iunie, o echipă Greenpeace din Ungaria, România și Slovacia a investigat un …