Home / Mediu / Caii sălbatici din Deltă distrug Pădurea Letea. Ce măsuri iau autoritățile

Caii sălbatici din Deltă distrug Pădurea Letea. Ce măsuri iau autoritățile

Unul din fenomenele cele mai spectaculoase din Delta Dunării, îl reprezintă apariția ”mustangilor de Deltă”, acele grupuri de cai sălbăticiți, care, cel puțin în fotografii, apar în rezervație ca prezențe exotice, pitorești și pline de personalitate. În realitate însă, acești cai exercită o presiune intensă asupra biodiversității din Pădurea Letea, codru secular de o rară valoare pentru biodiversitate.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), împreună cu ONG-ul de protecția animalelor Vier Pfoten, au făcut un recensământ al cabalinelor în fiecare din ultimii 3 ani calendaristici încheiați. De asemenea, s-a testat măsura ținerii sub control a populațiilor de cai sălbăticiți, prin administrarea de contraceptive iepelor.

Aceste măsuri sunt reversibile, neafectând sănătatea cailor, ele reprezentând soluția alternativă găsită de autorități și de asociațiile de protecția animalelor, față de abuzurile sinistre din trecut ale unor afaceriști veroși, care uzitau de tactici pline de cruzime, tăind inclusiv tendoanele cailor, ca să nu se mai poată mișca în drumul spre abatorizare. România Curată l-a intervievat pe acest subiect pe Guvernatorul Deltei Dunării, dl Grigore Baboianu, pentru a înțelege efectele acestor animale asupra rezervației biosferei, precum și soluțiile de contracarare a efectelor lor negative.

RC: Caii sălbăticiți din Delta Dunării au fost adesea subiect de reportaj. Ați făcut niște evaluări/studii ale impactului acestora asupra mediului naturale și asupra biodiversității din Deltă ? Puteți să ne expuneți care au fost concluziile acestor studii ?

În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării sistemul de păşunat al animalelor domestice mari se desfăşoară în cea mai mare măsură în regim liber pe grindurile şi în zonele ieşite de sub apă (zone inundabile). Din datele oficiale existente în anul 2009 erau înregistrate peste 300.000 de animale domestice (ovine – 55,6%, păsări – 32,1%, bovine 4,8%, cabaline – 3,5%, caprine – 2,1%, porcine 1,9%). Oficial, fiecare unitate administrativ teritorială din perimetrul RBDD (7 comune şi oraşul Sulina) are în proprietate o suprafaţă de izlaz comunal pentru asigurarea păşunatului animalelor înregistrate. Cu excepţia efectivelor de păsări care sunt crescute în gospodăriile populaţiei şi a ovinelor care sunt păşunate aproape în exclusivitate în  amenajările agricole aflate în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea, celelalte efective de animale sunt păşunate, teoretic pe aceste izlazurile comunale ale comunităţilor locale în suprafaţă totală de circa 25.000 de hectare. În realitate, efectivele de animale păşunează în regim liber atât pe suprafeţele destinate izlazurilor comunale cât şi în  afara acestora (în mare parte), în zonele naturale ale Rezervaţiei, pe grindurile naturale şi pe terenurile proaspăt ieşite de sub influenţa inundaţiilor de primăvară. Această situaţie se întâmplă în condiţiile în care izlazurile comunale nu sunt amenajate şi nici gestionate corespunzător înclusiv prin împrejmuirea acestora pentru a menţine animalele în interior. În acest fel se explică situaţia de a avea în perimetrul Rezervaţiei efective de animale, în special bovine şi cabaline, risipite şi prezente aproape pe toate suprafeţele naturale păşunabile, multe dintre acestea pierzându-se de proprietari, rătăcind liber prin zonele naturale şi căpătând comportamente de sălbăticire.

RC:  Care a fost evoluția numărului de cai sălbăticiți în ultimii 10 ani?

Conform datelor transmise de Fundaţia Vier Pfoten România ca urmare a derulării proiectului “Caii sălbatici-Letea”, în anul 2014, de-a lungul grindului Letea au fost identificate 471 cabaline libere, dintre care 305 în pădurea Letea, în anul 2015, au fost identificate 520 cabaline libere de-a lungul grindului Letea, dintre care 230 în pădurea Letea, iar în 2016, 498 cabaline libere pe același grind, dintre care 303 în pădurea Letea.

RC: Care este reacția localnicilor față de acești cai?

În cazul cabalinelor din zona Pădurii Letea, acestea au fost recuperate în proporţie mică de către populaţia locală din localităţile Letea, C.A. Rosetti, Periprava şi Sfiştofca, restul animalelor evoluând într-o stare semisălbatică şi înmulţindu-se, de-a lungul a mai multor generaţii, ajungându-se în acest moment la un efectiv estimat între 3000 şi 5000 de exemplare în toată Rezervaţia şi între 1000-2000 exemplare în zona Letea. La amplificarea acestui fenomen a contribuit şi faptul că în perioada anilor ”80, a fost declarată anemia infecţioasă în rândul acestora ceea ce a făcut ca mulţi deţinători de cai să-şi abandoneze animalele în mediu natural.

Problema prezenţei cailor abandonaţi în mediu natural ca şi a bovinelor abandonate în habitatele terestre naturale din Rezervaţie a constituit o problemă importantă pentru Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, încă de la înfiinţarea Rezervaţiei, care, în vederea protejării pădurilor Letea şi Caraorman, declarate zone strict protejate pentru valoarea lor de patrimoniu, a realizat cu fonduri ale Ministerului Mediului lucrări de împrejmuire a celor două păduri în lungime de circa 40 de km. ARBDD a solicitat în multe rânduri consiliilor locale C.A. Rosetti şi Crişan, ca şi altor consilii locale, să îmbunătăţească modul de gestionare a animalelor domestice din proprietatea populaţiei locale, prin inventarierea acestora, testarea stării de sănătate şi organizarea corespunzătoarea a izlazurilor comunale. Această problemă a fost şi este şi în atenţia altor instituţii cu responsabilităţi în acest domeniu.

În anul 2009 la nivelul Prefecturii Tulcea s-a constituit un  grup de lucru, pentru coordonarea activităţilor de diminuare a fenomenelor apărute datorită înmulţirii animalelor sălbăticite şi semisălbăticite din Delta Dunării, având ca obiective reducerea distrugerii habitatelor în toate stadiile de evoluţie ale acestora, ca efect al păşunatului necontrolat al animalelor semisălbăticite şi totodată asigurarea managementului pe termen lung al şeptelului din Delta Dunării, cu participarea următoarelor institiţii: Instituţia Prefectului Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea, ARBDD, Direcţia Silvică Tulcea, Oficiul de Ameliorare şi Reproducere în Zootehnie Tulcea, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea.

În cadrul acestui program s-a finalizat o primă etapă constând în tipărirea şi distribuirea în teritoriul Rezervaţiei a afişelor cu informaţii privind obligaţiile proprietarilor de animale şi normele sanitar veterinare ce trebuie respectate privind  creşterea şi exploatarea acestora, precum şi posibilităţile lor de valorificare. În cadrul celei de-a doua etape premergătoare identificării şi cipării animalelor, au fost analizate caracteristicile oboarelor de gloabă (dimensiuni, amplasament, valoare), au fost identificaţi şi contactaţi potenţiali beneficiari pentru achiziţionarea cabalinelor. Acest program nu a avut efectul scontat datorită faptului că Direcţia Silvică Tulcea – instituţia responsabilă cu asigurarea fondurilor pentru construirea oboarelor de gloabă şi prinderea cailor sălbăticiţi nu şi-a putut îndeplini obligaţiile din motive financiare. Cu toate acestea,  prin utilizarea a două oboare de gloabă puse la dispoziţie de DSVSA (în localitatea C.A. Rosetti şi localitatea Chilia Veche), în perioada 2009-2010 au fost adunate, controlate/testate privind starea de sănătate, cipate şi extrase din zona Sulina circa 450 cabaline.

RC:  S-a creat o “nișă” de turism în jurul acestor cai? Există turiști care vin special să-i vadă?

În ultimii ani sunt cunoscute şi preocupări ale unor organizaţii neguvenamentale, WWF, Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta”, Fundaţia „Vier Pfoten”, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, de a se găsi, împreună cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării o soluţie acceptabilă pentru toate părţile într-o problemă controversată: ”protejarea ecosistemelor naturale forestiere din Pădurea Letea, care se întinde pe 2.825 ha, parte a Patrimoniului Natural Universal UNESCO” având şi statut de zonă strict protejată în cadrul Rezervaţiei faţă de ”gestionarea/protejarea populaţiilor de cai abandonaţi” denumiţi impropriu „cai sălbatici” ca o posibilă atracţie turistică a zonei.

Pentru minimizarea impactului factorului extern s-a derulat proiectul ,,Conservarea Pădurii Letea”  ce a fost implementat de ”Asociația Danubiu” în parteneriat cu ARBDD, finanţat prin programul Operaţional sectorial de mediu, Axa prioritară 4 – ,, Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii, proiect având ca obiectiv ”Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii din Pădurea Letea” și ca obiective specific ”Îndeplinirea obiectivelor de management aferente ariei naturale protejate privind înlăturarea presiunilor antropice asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională prin realizarea infrastructurii necesare conservării biodiversităţii, incluzând aici o investiţie într-un gard de protecţie, pichete PSI, porţi de acces şi oboare”, ”Creşterea gradului de conştientizare şi informare a grupurilor ţintă şi a factorilor interesaţi, privind conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă în perimetrul ariei natural protejate Pădurea Letea” și ”Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a ariei naturale protejate în vederea reducerii impactului negativ a factorului extern asupra biodiversităţii prin dotarea infrastructurii existente, cu utilaje şi echipamente performante”.

 RC:  Care sunt cele mai “negative” experiențe (cazuri concrete) de care v-ați lovit în legătură cu prezența cailor sălbăticiți în Deltă?

Impactul produs de prezenţa cailor in Pădurea Letea afectează legăturile prin care speciile (plante, animale, fungi, microorganisme) sunt prinse direct sau indirect unele de celelalte. Păşunatul intensiv şi permanent (pe toată perioada anului) a cailor semi sălbăticiţi distruge seminţişul, subarboretul, impiedică dezvoltarea viitorului arboret.

Câteva dintre prejudiciile aduse de caii domestici lăsaţi liberi in perimetrul rezervaţiei sunt consumarea scoarţei şi lăstarilor tineri de plante lemnoase – mai ales in timpul iernii- ce determină uscarea ramurilor. Scoarţa consumată nu se regenerează şi pe arbori rămân urme cu un aspect neplăcut sau arborele se usucă. Alte efecte negative le reprezintă consumarea puieţilor proveniţi din seminţe şi drajonare ce blochează regenerarea naturală a pădurii și schimbarea aspectului natural al dunelor de nisip şi a compoziţiei floristice a pădurii, deoarece copitele animalelor prin suprapunere cu păşunatul au efecte asupra vegetaţiei: strivirea, reducerea sau dispariţia unor plante sensibile precum orhideele, iar asupra cuiburilor de păsări au lor deranjul şi alungarea păsărilor.

RC:  Care sunt cele mai “pozitive” experiențe (cazuri concrete) de care v-ați lovit în legătură cu prezența cailor sălbăticiți în Deltă?

Fundaţia VIER PFOTEN a derulat  proiectul „Managementul reproducţiei populaţiei de cabaline sălbăticite din Grindul Letea- Delta Dunării”, care a constat în vaccinarea imuno-contraceptivă şi monito­rizarea iepelor sălbăticite din Grindul Letea- prin utilizarea acestui vaccin s-a urmărit prevenirea fecundării în perioada de călduri a iepelor din anului 2014 şi, implicit, reducerea numărului de fătări din primăvara anului 2015. Această procedură medicală fiind reversibilă nu a influenţat în mod negativ sănătatea animalelor, într-un final oferindu-le o calitate a vieţii mai bună cu o speranţă de viaţă mai mare.

În anul 2015, ARBDD a încheiat un protocol de colaborare cu Fundaţia pentru protecţia animalelor „Vier Pfoten” a cărui obiective constau în implementarea programului de control al reproducţiei animalelor prin identificarea şi vaccinarea contraceptivă a iepelor, având ca rezultat reducerea numărului de cai sălbăticiţi din zona Letea; protejarea cailor sălbăticiţi din grindul Letea împotriva maltratării, supunerii la rele tratamente şi sau fapte de cruzime, capturării sau omorârii acestora; elaborarea de studii ştiinţifice privind evaluarea impactului generat de către populaţia de cai asupra elementelor care prezintă sensibilitate în zonă.

Sursa: Romania Curata

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

Situl dezastrului nuclear de la Cernobîl, transformat în fermă solară

Rodina Energy Group și Enerparc Ag sunt două companii capitalizate de guvernul ucranian care vor …