Home / Mediu / Interviu cu Guvernatorul Deltei, despre plaje sălbatice, braconaj și distrugerea mediului

Interviu cu Guvernatorul Deltei, despre plaje sălbatice, braconaj și distrugerea mediului

Grigore Baboianu, Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), a explicat, la solicitarea României Curate, care sunt cele mai mari pericole care amenință biodiversitatea din Delta Dunării și care au fost factorii majori de degradare ecologică a acesteia.

Totodată, Guvernatorul Baboianu a prezentat și principalele măsuri de reconstrucție ecologică luate de-a lungul anilor de statul român. În plus, Guvernatorul Deltei a explicat și ce se întâmplă cu plajele sălbatice din Delta Dunării după reglementările care limitează accesul ilegal al turiștilor, dar și care e starea actuală a braconajului în Deltă.

RC: Plajele sălbatice sunt o raritate în România. Vă rog să ne prezentați care este lungimea și care e suprafața ocupată de plaje sălbatice în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării?

Grigore Baboianu: A.R.B.D.D. administrează resursa peisagistică, valorificată prin practicarea turismului/cura helio-marină, pe teritoriul rezervaţiei. În conformitate cu prevederile legale (n.r. HG 546/2004), zona costieră din perimetrul RBDD face parte din sectorul nordic, delimitat de Braţul Chilia şi Capul Midia. De asemenea, zona costieră din sectorul nordic se clasifică în următoarele zone funcţionale: zone strict protejate, zone tampon, zone economice (n.r. HG 248/1994 și HG 546/2001). În sectorul nordic al zonei costiere, ce aparţine Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării,  delimitarea zonei costiere se stabileşte la 150 m faţă de linia cea mai înaintată a mării (n.r. HG 749/2004). Zonele funcţionale ale RBDD pe unităţile  administrative situate de-a lungul zonei costiere sunt următoarele :

-Pe teritoriul administrativ al oraşului Sulina zona costieră se încadrează în zona economică a RBDD ;

-Pe teritoriul comunei Sfântu Gheorghe, de la graniţa cu UAT Sulina până la braţul Sfântu Gheorghe inclusiv, zona costieră se încadrează în zona economică a RBDD, iar de la mealeaua Sf. Gheorghe până la canal Perişor, zona costieră este inclusă în zona cu protecţie integrală Sacalin – Zătoane (delimitată conform HG 248/1994) ;

-Pe teritoriul comunei Murighiol, între canal Perişor şi canal Periteaşca zona costieră se încadrează în zona economică a RBDD; de la canal Periteaşca până în dreptul lacului Coşnei, zona costieră se încadrează în zona cu regim de protecţie integrală Periteaşca-Leahova.

-Pe teritoriul comunei Jurilovca, între lacul Coşnei şi şi Gura Portiţei, zona costieră se încadrează în zona cu regim de protecţie integrală Periteaşca-Leahova ; între Gura Portiţei şi limita nordică a Grindului Lupilor zona costieră se încadrează în zona economică a RBDD;

Zona cu regim de protecţie integrală Periteaşca – Leahova pe teritoriul administrativ al comunei Murighiol are suprafaţa de 1725 ha şi pe teritoriul administrativ al comunei Jurilovca are  suprafaţa de 2400 ha.

-Pe teritoriul comunei Mihai Viteazu judeţul Constanţa zona costieră se încadrează în zona cu protecţie integrală Grindul Lupilor şi în zona tampon a RBDD ;

-Pe teritoriul comunei Săcele zona costieră se încadrează în zona cu protecţie integrală Grindul Chituc, în zona  tampon a RBDD cât şi în zona economică a RBDD, conform descrierii zonelor funcţionale ale RBDD din HG 248/1994 – Anexa 1.

-Pe teritoriul comunei Corbu zona costieră se încadrează în zona economică a RBDD ;

Zonele deja consacrate pentru practicarea curei helio-marine sunt: plaja Sulina, plaja Sfântu Gheorghe, plaja Corbu, plaja Vadu şi plaja Portiţa.

RC : Explicați-ne, vă rugăm, care a fost impactul antropic de-a lungul vremii, asupra acestor plaje? Exemple concrete de impact negative

Grigore Baboianu: Turismul neautorizat e principala problemă. Presiunea turistică se datorează instalării unor unităţi de alimentaţie publică neautorizate, parcării autoturismelor şi atelajelor pe plajă, campării pe plajă și în zonele din vecinătatea plajei și cosirii vegetaţiei.

RC: Care este profilul vizitatorilor acestor plaje? Cum s-a schimbat profilul (portetul robot…vârstă, ocupație, obiceiuri etc) acestor vizitatori de-a lungul anilor?

Grigore Baboianu: ARBDD nu înregistrează astfel de informaţii, accesul fiind permis oricărei persoane care doreşte să viziteze zona RBDD cu respectarea limitelor impuse de legile specifice aplicabile într-o arie naturală protejată.

Citeste toata stirea aici:

Sursa: Romania Curata

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

The Lancet: Schimbarea climatică provoacă o criză mondială de sănătate

Schimbările climatice au cauzat deja o criză globală de sănătate. Insectele purtătoare de boli infecțioase …