Home / Energie si clima / Ilias Papageorgiadis: ”Propunem construirea a 300 de MW de biomasă și biogaz până în 2025”

Ilias Papageorgiadis: ”Propunem construirea a 300 de MW de biomasă și biogaz până în 2025”

Cu investiții totale realizate în ultimii cinci ani de aproximativ 450 de milioane de euro și cu proiecte dezvoltate cu o putere totală instalată de 124 MW, biomasa este cel mai slab dezvoltat segment al regenerabilelor din România. Însă există potențial de creștere, iar reprezentanții industriei au reușit să conceapă un proiect de lege pentru susținerea acestui sector, care a trecut de Senat și a ajuns pentru avizare la Comisia de industrie și servicii din Camera Deputaților. Ilias Papageorgiadis, președintele Asociaţiei Române de Biomasă şi Biogaz, a explicat, pentru Green Report, care sunt efectele pozitive pentru economia României ale industrie de biomasă și biogaz.

Care este diferența dintre instalațiile de biomasă și incineratoare? În România încă există confuzie între cele două.

Sunt categorii distincte. Nimeni nu are voie, nimeni nu propune și este imposibil să ardem deșeuri nesortate. Dacă există cineva care spune că transformă deșeurile nesortate în peleți nu știe despre ce vorbește.

Noi propunem astfel: luăm deșeurile, le sortăm. La partea biodegradabilă, care ne interesează, propunem soluții prin care deșeurile nu sunt tratate termic. Putem să le fermentăm, există multe alte soluții.

Dacă este vorba de biomasa lemnoasă, în prezent, în România, aproximativ patru milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc. Din punctul nostru de vedere este o problemă majoră, deoarece este o bombă cu ceas. Se încălzesc cu niște randamante de 15% – 20%. Asta afectează buzunarul lor, sănătatea lor, dar și sănătatea noastră.

Noi când discutăm despre biomasă vorbim despre resturi, coajă de copac, nu despre copaci întregi. Mai sunt deșeurile agricole, milioane de tone, care în România sunt arse în mod ilegal și total ineficient.

Potrivit ANRE, puterea instalată în centralele  pe biomasă și biogaz este mult sub estimările inițiale. Care este motivul?

Programul Național de Acțiune pentru Energie Regenerabilă  (PNAER) a prevăzut niște ținte. Oamenii care au scris documentul în ziua de azi sunt contestați, dar cine citește cu atenție va observa un echilibru. Deci, facem X megawați (MW) din altceva (eolian, fotovoltaic – n.r.), dar  facem și 500 de megawați de biomasă și biogaz pentru echilibrare, deoarece celelalte tehnologii sunt instabile. Însă unii au decis că nu trebuie să respecte PNAER și au construit haotic.

Asta înseamnă că în ziua de azi ne lipsesc niște sute de MW de biomasă, care în această iarnă ne-ar fi salvat, așa ne-a salvat cărbunele, însă biomasa este energia de bază. Avem o lipsă de MW și propunem să accelerăm, nu să atingem ținta din PNAER. Propunem 300 MW până în 2025. În Suceava, gigagaloria are cel mai mic preț, 113 lei. Numai cu biomasa se poate obține așa ceva.

Dar acum au niște probleme deoarece materia primă folosită de ei nu mai este considerate biomasă

Din punctul nostru de vedere Ministerul Mediului a făcut o greșeală majoră pe acest subiect. Nu s-a comportat corect. Am mers cu documente, cu dovezi, cu studii, acte, argumente, iar răspunsul lor a fost ceva de genul: ”Nu ne place!”

Cum aveți de gând să promovați dezvoltarea sectorul ținând cont că schema certificatelor verzi s-a închis?

Avem Legea biomasei care este în Parlament. A trecut de Senat și acum se află la Comisia pentru industrii și servicii. Schema cu certifictae verzi s-a dovedit un fiasco. Noi propunem o schemă nouă. Abordarea este diferită. Implementăm cinci directive europene, toată legilația națională. Respectăm și am prevăzut ce se așteaptă să fie în Directivele post 2020.

Astfel, ne autosuspendăm și ne autolimităm la 300 de MW. Prioritizăm rezolvarea problemelor cu deșeurile menajere, care ne vor aduce niște amenzi uriașe. Eu știu de 180 de milioane de euro pe an.

În loc ca această amendă să fie plătită, banii pot fi folosiți să rezolvăm problemele. Am identificat 25 de județe, care produc 85% din totalul deșeurilor menajere, și dacă avansăm cu proiectul de lege vom dezvolta proiecte de biomasă în aceste județe.

Vom rezolva problema deșeurilor. Vom evita amenzi. Vom angaja peste 12.000 de oameni. Vom oferi energie termică în toate orașele respective, mai ieftină decât este în ziua de azi. Vom oferi independență energetică la nivel local, un mediu înconjurător mai bun, îngrășământ bio și multe alte avantaje.

Însă puteți prelua doar partea biodegradabilă. Trebuie rezolvată și problema sortării.

În jumătate din județe există soluții de sortare.

Dar nu sunt folosite.

Există stații făcute cu fonduri europene și închise. De ce? Pentru că nu avem ce face cu partea degradabilă, care reprezintă 53% din totalul deșeurilor. Noi vom rezolva problema fundamentală pentru deșeuri. Vom duce la sub 20%  (depozitarea la groapă – n.r.) în viitorii trei sau patru ani. Asta cu 40% din 300 MW.

Pentru restul de 60% propunem împărțirea acestora între biomasă, biogaz și geotermal. Propunem licitații pentru proiectele peste 1 MW și feed-in premium pentru proiectele sub 1 MW. Aceasta este propunerea directivei europene și așa propunem și noi.

Aveți o estimare pentru adoptarea legii de către Parlament?  Ați spus că mai sunt necesari și alți pași. Despre ce este vorba?

Conform legii, după Parlament, Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) trebuie să întocmească documentele pentru avizul Comisiei Europene. La fel trebuie să facă și Consiliul Concurenței.

După avizul Comisiei Europene, care va fi unul pozitiv, pentru că implementăm tot ceea ce spun ei, atunci punem în aplicare. De ce nu ne grăbim? Pentru că dacă am face orice greșeală sau omitem vreo etapă totul va fi atacabil, nefinațabil și riscant. Din momentul în care am trimis documentația în Europa putem să pregrătim terenul pentru prima fază cu licitații în toate cele 25 de județe. Din momentul în care proiectele vor începe să fie construite situația se va schimba repede. Dar nu va fi în 2018, probabil în 2019 – 2020. Proiectele durează până se construiesc.

Până la intrarea în vigoare a legii, investitorii în proiecte de biomasă la ce pot apela?

Au două variante: ori fondurile europene și naționale, 232 de milioane de euro, respectiv 100 de milioane de euro, ori să aștepte. În viață e bine uneori să aștepți puțin.

Când ar trebui să înceapă dezbaterile pe proiectul de lege?

Normal ar fi înainte de Paște. Dacă deputații vor să mai strângă informații înainte de dezbateri nu este o problemă.

Modelul acesta de proiect de lege ar putea fi replicat și de celelate sectorea ale regenerabilelor?

În România am avut nevoie de 1800 – 2000 de MW eolieni, am făcut peste 3000. Am avut nevoie de 300 MW energei fotovoltaică, am făcut 1.300. Mai avem nevoie? Eu zic că nu. Noi nu propunem să facem proiecte de energie regenerabilă pentru dragul de a face.

La cât s-au ridicat investițiile în proiectele de biomasă existente?

Estimăm că este vorba de 450 – 500 milioane de euro.

La cât se ridică investiția într-o central pe biomasă sau biogaz?

Dacă este o centrală de biogaz și cogenerare de înaltă eficiență costul este între 4 și 5 milioane de euro/MW. Dacă este vorba de biomasă vorbim despre o investiție între 3 și 4 milioane de euro.

Legat de bancabilitatea proiectelor. Ați avut contacte cu reprezentanții mediului bancar?

Băncile sunt atrase de idee. Ar vrea să finanțeze pentru că văd și impactul social. Însă băncile au nevoie de o legislație clară, transparență, trasabilitate pentru toate etapele. Noi am construit schema luând în considerarea și propunerile băncilor pentru că dorim să avem un proiect care va fi bancabil. După aprobarea legii în Parlament vom discuta cu băncile să creăm o înțelegere cadru care să susțină  proiectele pe mai departe.

Legea biomasei prevede o susținere și pentru cei care ar vrea să cultive plante energetice?

Avem aproximativ 300.000 de hectare de terenuri neproductive. Ce încasează astăzi România din terenurile respective? De la nimic până la ceva foarte puțin. Propunerea noastră este să oferim un sprijin pentru cei care vor avea culturi energetice.

Sursa: Green Report

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

Mix-ul perfect în energie: Ajutor de stat pentru proiectele geotermale, de biomasă și biogaz

Guvernul a aprobat o noua schemă de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor …