Home / Mediu / ”Valea Șardului”, o arie protejată mutată de autorități la 20 de kilometri de locul unde se află

”Valea Șardului”, o arie protejată mutată de autorități la 20 de kilometri de locul unde se află

Autoritățile de la București au mutat acum șase ani, pe hârtie, o arie protejată cu 20 de kilometri mai departe de locul unde aceasta exista de fapt, din motive numai de ele știute. Ani de zile au protestat botaniștii și ecologiștii, ba chiar și autoritățile locale afectate, fără rezultat. Abia anul trecut greșeala a fost reparată. De-a lungul anilor, adevărata zonă ce trebuia protejată a fost “modernizată” de autorități, fiind parțial distrusă. Iată mai jos povestea Văii Șardului, o arie protejată mutată aiurea de “experții” din Ministerul Mediului.

Laleaua pestriță

Tibor Csaba Vizauer e unul din membrii echipei care a descoperit lalele pestrițe pe teritoriul administrativ al localitatății Șardu, o premieră la acel moment pentru județul Cluj:Deși nu mi-amintesc foarte exact, dar pot să afirm că primul contact cu Șardu a apărut în cadrul discuțiilor purtate ocazional cu colegi botaniști la diferite întâlniri, cândva la începutul anilor 2000. Csergő Anamaria și Frink József, ambii doctoranzi în perioada respectivă lucrau în Grădina Botanică Alexandru Borza din Cluj-Napoca. Ei știau de această locație din bibliografia botanică ca și o zonă unde se găsesc narcise, specii protejate. Vizitând zona au descoperit aici prezența unei populații de lalea pestriță (Fritillaria meleagris), singura cunoscută din județul Cluj cel puțin în perioada respectivă. În anii 2000-2003 au studiat structura populației de lalea pestriță în trei tipuri de asociații vegetale identificate aici, rezultatele fiind publicate în 2003 în Contribuții Botanice, revista de specialitate a instituției menționate”.

De câțiva ani începuse să se facă simțită presiunea antropică asupra zonei: ”În primăvara anului 2003 botaniștii care au cercetat zona au observat că în întregul complex de mlaştini eutrofe şi mezotrofe din bazinul superior al văii Şard, întinsă pe mai multe zeci de hectare, s-au demarat lucrări de desecări şi de captare a izvoarelor.Aceste lucrări, datorită sistării şi drenării prin canale artificiale a sursei de apă ce asigură nivelul ridicat al apei freatice necesare menţinerii înmlăştinirilor, au pus în pericol cele mai valoroase elemente conservative din zonă, și anume habitatele umede respectiv speciile protejate din ele. În documentația întocmită pentru conservarea habitatului speciei Fritillaria meleagris, am solicitat sistarea imediată a acestor activități. O altă ameninţare observată tot la începutul anilor 2000 a fost reprezentată de practicarea păşunatului cu vite, care mai ales prin tasarea terenului şi a solului mlăştinos exercită un efect negativ asupra bulbilor aflaţi la adâncimi superficiale în sol. Această practică probabil a fost doar ocazională sau de durată scurtă; în urma ieșirilor pe teren din următorii ani nu am observat prezența animalelor domestice pe pajiștile umede, doar câte un cal la marginea drumului de acces. Aspectul vegetației ierboase a rămas aproape nealterată de-a lungul anilor, ceea ce sugerează faptul că aici nu s-a pășunat, sau cel puțin nu s-a practicat un suprapășunat devastator”, observa la acel moment Tibor Csaba.

Lobby pentru zona proaspăt descoperită

Doi ani mai târziu, acesta a avut șansa să obțină o poziție din care putea influența lucrurile, în direcția protejării lalelei pestrițe: ”În primăvara anului 2005 am fost angajat ca inspector de specialitate – custode arii naturale protejate în cadrul Serviciului Public Județean Salvamont, din subordinea Consiliului Județean Cluj. Am devenit custode nominalizat pentru două rezervații naturale luate în custodie de către administrația județeană, Cheile Turzii și Cheile Turenilor. În această postură, însușind legislația legată de conservarea naturii, în urma discuțiilor purtate cu Frink József am decis să încercăm întemeierea unei rezervații naturale pentru conservarea populației de lalea pestriță, respectiv altor specii de plante protejate și habitatele lor identificate de botaniști.Pe baza descrierii verbale de către botaniști, această zona mi-a atras atenția, și după cum am sperat, la prima ieșire în primăvara anului 2006 deja am identificat prezența unei specii protejate de fluture, Euphydryas aurinia. În urma câtorva altor vizite în zonă în diferite perioade a anului am identificat și alte specii de lepidoptere rare și protejate”.

Primul pas pentru apărarea nucleului de biodiversitate al locului a fost făcut chiar în acel an: ” La una dintre ieșirile pe teren în zonă cu colegul Frink Józzef în 2005 am luat contactul cu primăria Sânpaul, comuna de care aparține satul Șardu. Primarul de atunci, Ovidiu Colceriu, a fost foarte deschis la propunerea noastră, a ieșit cu noi pe teren în pantofi  de birou cu care a intrat în zona umedă unde cresc lalelele pestrițe și am discutat și la fața locului. După creionarea exactă a zonei propuse spre conservare, ne-am întâlnit și cu vicepreședintele Consilului Județean Cluj, Sándor Kerekes. Cu acesta m-am întâlnit prima dată în 2004, deci înainte să mă angajez la administrația județeană, tot în cadrul unui eveniment legat de înființarea unei arii naturale protejate din județul Cluj. Este vorba de Rezervația Naturală ”Dealul cu fluturi” de la Viișoara, arie naturală protejată propusă de Societatea Lepidopterologică Română, ONG a cărui membru sunt încă din anii studenției. Domnul Kerekes a participat la evenimentul de inaugurarea a rezervației ”Dealul cu fluturi”. Din martie 2005 mi-a devenit ”șef”, eram cu el în contact aproape zilnic. Propunerea de rezervație în Valea Șardului a fost prezentată vicelui Sándor Kerekes la o întâlnire organizată în acest scop, cu mine și cu botanistul Frink József. Propunerea se referea la zona unde a fost identificat populația de lalea pestriță, pe o suprafață de 6 ha, pe un lângă un afluent drept al Pârâului Șardu, denumit Valea Cremenea. După acest demers, am compilat documentația conform legislației în vigoare, am solicitat și am primit avize favorabile de la APM Cluj, respectiv de la Academia Română – filiala Cluj-Napoca. Am primit scrisori de recomandare din partea domnului Kerekes Sándor, respectiv de la dr.Rákosy László, președintele Societății Lepidopterologice Române și am fost susținuți și de dr. acad. Dan Munteanu (n.r. decedat recent). Proiectul de hotărâre a Consililului Județean Cluj a fost prezentat și votat în unanimitate (31 de voturi din 31) la ședința din 21 iunie 2006. Am fost prezent la această ședință, să susțin proiectul în cazul unor intervenții din partea consilierilor, dar nu a fost cazul. Aria naturală protejată de interes județean nou înființat l-am denumit ”Lunca cu lalea pestriță” din Valea Șardului, comuna Sânpaul”.

În afara florilor protejate găsite de botaniști, Tibor Csaba a descoperit și câteva specii rare de fluturi: ”În acești ani am fost de mai multe ori pe teren în zonă, inclusiv cu dr. Rákosy László, cu un coleg doctorand din Universitatea din Debrecen (Ungaria), dr. Tartally András, respectiv conducătorul meu de doctorat din acea perioadă, dr.prof. Varga Zoltán. Am identificat aici – pe lângă speciile de plante rare și protejate deja descoperite și publicate de botaniști – și specii de fluturi incluse pe lista taxonilor protejați prin Directiva Habitate: Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Maculinea arion. Menționez că aceste specii l-am găsit pe toată aria Văii Șardului amonte de satul Șardu, și nu doar în rezervația naturală de 6 ha. Au apărut două publicații de specialitate în care se referă la  prezența speciilor de Maculinea teleius (Tartally & Varga 2008) și Maculinea alcon (Tartally & al. 2008)  la Șardu”.

Citeste toata stirea aici:

Sursa: Romania Curata

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

VIDEO. Cea mai mare arie protejată din lume, în Antarctica

În Antarctica ar putea fi creată cea mai mare arie protejată din lume Potrivit unui …