Home / Mediu / Zimbrii din Parcul Natural Vânători-Neamț, reînviere a unei specii dispărute

Zimbrii din Parcul Natural Vânători-Neamț, reînviere a unei specii dispărute

Zimbrul a dispărut din Moldova în anul 1762. În 1927, în Caucaz s-a stins ultimul exemplar aflat în sălbăticie la nivel mondial. Ultimii 90 de ani au însemnat un efort enorm de înmulțire controlată a celor câteva zeci de exemplare existente în captivitate, ajungându-se în prezent la câteva mii. România este parte a acestui efort international de salvare de la extincție a uneia din cele mai maiestuoase specii de erbivore.

În ultimii ani atât ONG-uri de mediu, cât și o serie de administrații de arii protejate au demarat programe valoroase de reintroducere a zimbrului în arealul pe care cândva l-a stăpânit, cu exemplare importate din țări ale Europei occidentale. România Curată a dialogat cu Sebastian Cătănoiu, directorul administrației Parcului Natural Vânători Neamț, pentru a înțelege cum a decurs procesul de repopulare a zimbrului, demarat aici acum 14 ani.

RC:  Cât de dificil este procesul de renaturare a zimbrilor în Vânători Neamț Nature Park

Sebastian Cătănoiu: Dincolo de scopul concret al reintroducerii, existenţa pe termen lung a zimbrului în libertate constituie o garanţie pentru menţinerea biodiversităţii zonei respective. Cel mai mare mamifer erbivor european, Bison bonasus, se constituie ca parte extrem de importantă din biom, prezența sa este considerată a funcționa ca un mecanism natural pentru menținerea echilibrului între ecosistemele forestiere și de pajiști, având un rol important în conservarea biodiversității. Existenţa zimbrului în cadrul ecosistemului forestier, contribuie la menţinerea unei compoziţii diversificate a pădurii, putând fi astfel create nişe ecologice noi pentru alte specii de nevertebrate, păsări, mamifere mici. De aceea, mai mult decât restaurarea în arealul natural a unei specii dispărute, zimbrul se constituie în ceea ce acum este denumit „specie-umbrelă”, pentru zona de reintroducere. Preferinţele alimentare şi utilizarea teritoriului de către zimbru contribuie la crearea şi dezvoltarea de noi microhabitate care vor conduce la creşterea diversităţii biologice din zona respectivă. Zimbrul este o specie prioritară de interes comunitar pentru Reţeaua Natura 2000,  fiind inclusă printre speciile prioritare de interes comunitar în temeiul Directivei Habitate (Anexa II și IV).  În conformitate cu Lista Roșie IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii), specia este considerată o specie vulnerabilă (VU: D1) (IUCN, 2016). Conform IUCN, clasificarea D1 (specii vulnerabile) reprezintă faptul că zimbrul este o specie a cărei populații riscă să dispară în sălbăticie, deoarece mărimea efectivă a populației este mai mică de 1000 de indivizi maturi, capabili de reproducere cu success. Și acum, punctual, printre factorii limitativi în renaturarea zimbrilor se pot număra: eliberarea în habitate necorespunzătoare, probleme veterinare, probleme de comportament deviant, competiția cu animale domestice, atitudinea negativă datorată unor posibile pagube produse  culturilor agricole sau fondului forestier, resursa de hrană insuficientă pe perioada iernii.

Pentru o reintroducere de succes e necesară îndeplinirea următoarelor condiții minimale, care au stat la baza renaturării de la Vânători Neamț:

–  condițiile de habitat adecvate;

–  utilizarea de indivizi sănătoși, cu o compoziție genetică diversificată;

– facilităţi de infrastructură adecvate pentru managementul speciei

–  acceptarea de către comunitatea locală a prezenţei  zimbrului;

–  programe de educaţie ecologică şi conştientizare publică.

RC: Care sunt provocările și dificultățile de care v-ați lovit în procesul de renaturare a zimbrului? 

Sebastian Cătănoiu: În momentul de față, Vânători Neamț este singurul loc din România în care zimbrii se găsesc în captivitate la Zoo. E vorba de un număr de7 exemplare. Într-un țarc de aclimatizare de 180 ha situat în vecinătatea Centrului de Vizitare al Administrației Parcului Natural Vânători Neamț (APNVNT) avem 15 exemplare și în libertate avem 25 exemplare, alti 2 zimbri fiind în momentul de față ținuți într-un țarc de pre-eliberare în zona de reintroducere și vor fi puși în libertate în prima jumătate a lunii martie.

RC: În ce ani ați adus primele exemplare? Care e originea zimbrilor din Parc?

Sebastian Cătănoiu: Programul de reintroducere a zimbrului a demarat în anul 2003, în anul 2006 a devenit funcțional țarcul de aclimatizare  cu exemplare provenite de la Zoo Berna – Elveția. E vorba de doi masculi, transferați în mai 2005. Apoi de la Zoo Goldau – Elvetia ne-au venit doi masculi tot în mai 2005, de la Springe- Germania  avem un mascul și o femelă, sosiți în decembrie 2005. Din Hardehausen – Germania avem o femelă din decembrie 2005, de la Karlsruhe – Germania am primit un mascul și două female în 2006), de la Boras, Avesta, Skansen ne-au sosit patru female în 2009 și de la Neagra Bucșani, din Romania, doi masculi și patru female în intervalul 2007 -2008. De asemenea mai avem 6 femele provenite din grădini zoologice din UK, care au fost puse în libertate în zona de reintroducere în vara anului 2014.

RC: Cine a finanțat aducerea zimbrilor?

Sebastian Cătănoiu: De regulă  importul  zimbrilor a reprezentat donație din partea rezervațiilor, a grădinilor zoologice și a organizațiilor implicate. La fel, exemplarele transferate constituie donație.

RC: Ce personal aveți?

Sebastian Cătănoiu: Lucrăm cu 17 persoane, din care 6 personal de birou și 11 agenți de teren.

RC: Pe ce suprafață se pot mișca liber zimbrii de care aveți grijă?

Sebastian Cătănoiu: În căutarea unor noi locuri de hrănire și odihnă, zimbrul se deplasează permanent, așa cum fac majoritatea rumegătoarelor. În aceste situații, în fruntea grupului se găsește femela dominantă, urmată de ceilalți membri. Dimensiunea teritoriului străbătut de zimbri este limitat de resursele de hrană și de condițiile atmosferice. Arealul ocupat de zimbrii aflați în libertate, la nivelul anului 2016, a fost de peste 60.000 ha, aceștia extinzându-și gradual teritoriul.

RC: Cum sunt hrăniți pe timp de iarnă, care sunt marile încercări adaptative din sezonul rece, pentru această specie? 

Sebastian Cătănoiu: Pe timpul iernii, efectivul aflat în libertate este hrănit suplimentar cu fân din cel putin 3 motive: prevenirea mortalităților datorate condițiilor atmosferice vitrege, monitorizarea indivizilor adunați la punctele de hrănire pentru a se evalua starea de sănătate, întreținere, semnalări de viței dar și pentru prevenirea conflictelor zimbru – om, când animalele, din lipsă de hrană în pădure, coboară lângă așezările omenești unde pot provoca pagube stogurilor de fân.

RC: Aveți pierderi generate de animale sălbatice, de boli, de malnutriție? Fertilitatea exemplarelor pe care le dețineți este normală, puii se adaptează ușor? Există risc de consangvinizare, data fiind ”baza genetică” relativ restrânsă?

Sebastian Cătănoiu: Prima punere în libertate a zimbrului ân Romania datează din 28 martie 2012, cu 5 exemplare, dintre care trei masculi și două female. De atunci, an de an au fost eliberate grupuri de zimbri, cel mai numeros fiind cel din 2014, cu șase femele provenite din UK. Măsura succesului reintroducerii a fost dată de nașterea, în condiții de totală libertate, a șase viței perfect sănătoși: doi în 2012, doi în 2014, unul în 2015 și unul în 2016. De asemenea, s-au constatat două mortalități. una în 2012 și una în 2014, ambele din cauze naturale. Primele exemplare existente în libertate au reușit să supraviețuiască pe parcursul a 4 sezoane lipsite de vegetaţie, în condiții dificile de iarnă și în prezența lupilor și urșilor, bine reprezentaţi în zonă. Adaptarea efectivului în libertate a fost confirmată atât de mărimea suprafaței explorată de acesta, circa 60.000 ha în 2016, cât și de diversificarea habitatelor utilizate. Trebuie precizat că mare parte din suprafața explorată se datorează masculilor, în cei patru ani de la eliberare cele doua grupuri de femele s-au cantonat fiecare într-un areal de aproximativ 10.000 ha.

RC: Au nume zimbrii din Parcul Natural Vânători-Neamț?  

Sebastian Cătănoiu:  Zimbrii au nume numai în stare de captivitate.

RC: Care sunt principalele activitati educative din Parcul Natural Vanatori-Neamt? 

 Sebastian Cătănoiu: PNVNT are un plan de activități educative bine structurat de-a lungul unui an calendaristic și anume: în ianuarie – februarie, aplicații teoretice din manualul auxiliar de educație ecologică ”Ținutul Zimbrului”. Elevii de la școlile din zona de referință sunt invitați să viziteze Centrul de Vizitare și facilitățile; în martie – aprilie, cu ocazia Lunii plantării arborilor, se realizează diverse aplicații teoretice și practice intitulate ”Drumul unei păduri”, activități în cadrul programului ”Școala Altfel”. În mai -iunie au loc concursuri cu ocazia Zilei Europene a Parcurilor și Ziua Mediului; în iulie – ecologizări; în august, Ziua Zimbrului; în septembrie, ecologizări și promovarea Zilei Mondiale a Curățeniei, care are loc pe 23 septembrie. În octombrie – noiembrie se desfășoară concursul ”Ana are mere”, ”Noaptea Zimbrului”, iar în decembrie, avem activități în școli, cum e ”Povestea bradului de Crăciun”.

RC:  Dați cititorilor câteva detalii despre ”Ziua Zimbrului”

Sebastian Cătănoiu:Ziua Zimbrului” este un eveniment anual ce se desfășoară în jurul datei de 15 august, fiind integrat în zilele comunei Vânători Neamț. Prima ediție a fost realizată în anul 2006, de atunci, an de an  a fost organizată aceasta activitate. Practic ”Ziua Zimbrului” reprezintă și ziua ariei naturale protejate Parcul Natural Vânători Neamț, fiind un moment de sărbătoare împreună cu prietenii, partenerii și susținătorii cauzei noastre. În fiecare an au loc diverse manifestări, o parte fiind dedicată laturii științifice și o parte fiind dedicată părții de educație ecologică și conștientizare publică, când se decernează premiile la diversele concursuri gen ”Se caută un nume….”

RC: Ce este Noaptea Zimbrului?

Sebastian Cătănoiu: Noaptea zimbrului reprezintă  o altă activitate cu implicarea populației scolare, fiind permisă participarea doar a elevilor care au concurat în cadrul competiției ”Ana are mere”. În cadrul acestei activități sunt o serie de jocuri și concursuri adresate elevilor, grupate pe diferite ateliere: dovleacul uriaș, rostogolirea printre jaloane, împăturit hărți, aruncat cu mere la țintă, tras cu arcul într-un dovleac, sculptura de dovleci, etc. Evenimentul se finalizează cu descărcarea pe pasarela suspendată din proximitatea Centrului de Vizitare al PNVNT a dovlecilor sculptați, care vor ajunge hrană la zimbrii aflați în semilibertate în țarcul de aclimatizare de la Vânători Neamț.

RC: Explicați conceptul: “Ana are mere pt zimbri”

Sebastian Cătănoiu:”Ana are mere” este un concurs inițiat de către APNVNT începand cu anul 2013 și constă din implicarea populației școlare pentru colectare de furaje combinate ce se vor constitui drept hrana suplimentară, ce va fi administrată efectivului de zimbri din țarcul de aclimatizare. De regulă concursul debutează toamna, o dată cu începerea anului școlar și se finalizează în noiembrie, înainte de evenimentul ”Noaptea zimbrilor”. Clasele implicate beneficiază de acces gratuit la vizitarea Grădinii Zoologice și a Centrului de Vizitare al APNVNT. La ediția din 2016, au fost colectate 4,5 tone de furaje combinate: mere, cartofi, morcovi, sfeclă, cereale, etc. Vizibilitatea concursului a fost una pe masură, ediția din 2016 constituind și o premieră prin participarea elevilor din afara județului Neamț. E vorba de elevi din județul Suceava,

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  

Sursa: Romania Curata

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

Urecheală la Bruxelles pentru poluarea aerului

România are timp până luni, 5 februarie, ca să prezinte Comisiei Europene măsurile pe care …