Home / Paduri / Concluzii finale la expertiza din dosarul marii retrocedări a Retezatului către urmaşii baronilor Kendeffy

Concluzii finale la expertiza din dosarul marii retrocedări a Retezatului către urmaşii baronilor Kendeffy

Magistraţii vor judeca miercuri dosarul uneia dintre cele mai mari retrocedări de terenuri din România, care vizează modul în care au fost împroprietărite două presupuse urmaşe ale familiei Kendeffy, cu aproximativ 15.000 de hectare de păşuni şi păduri în Retezat. În cauza aflată din 2009 pe rolul instanţei, magistraţii aşteaptă concluziile finale ale unei expertize.

Dosarul retrocedării a circa 15.000 de hectare de păşuni şi păduri din fostul Domeniu al Retezatului, stăpânit în trecut de baronii Kendeffy se va afla, miercuri, 8 martie, pe rolul Judecătoriei Haţeg. O expertiză efectuată în dosar şi o serie de documente furnizate magistraţilor hunedoreni, prin comisia rogatorie, de Judecătoria Oberster Gerichshof din Viena, sunt aşteptatate să clarifice situaţia moştenirii controversate a terenurilor din Retezat. „Instanţa constată că la dosar expertul a depus completările la raportul de expertiză. Pune în vedere reprezentantului reclamantei să procedeze la traducerea în formă autentificată a actelor primite la dosar şi încuviinţează xerocopierea acestor acte, pentru a fi traduse. Emite adresă către expert, cu menţiunea de a depune la dosar concluziile finale la raportul de expertiză”, stabilea Judecătoria Haţeg, pentru termenul din 8 martie. În dosarul judecat la Judecătoria Haţeg, Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate prin care austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, moştenitoare ale familiei Kendeffy au primit în 2006 peste 15.000 de hectare de păduri şi păşune în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui). Cele trei titluri de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română. Raportul Curţii de Conturi a României În 2013, Curtea de Conturi a României a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală. „Prin trei titluri de proprietate emise în baza ordinului prefectului judeţului Hunedoara, doi cetăţeni austrieci (Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeta) ajung proprietarii a 9.407 ha teren forestier şi păşuni (6.304 ha pădure) în Parcul Naţional Retezat, rezervaţie a biosferei UNESCO. Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor ludovic şi gabriel kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr.213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate peste 10 hectare să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazulexproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arată în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României.

Sursa: Adevarul

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

42% din tăierile ilegale depistate în 2016 au fost semnalate de cetățeni

În 2016, la nivel național au fost înregistrate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale de …