Home / Paduri / Cum trimite Romsilva la tăiere păduri virgine vizibile din satelit (Galerie FOTO)

Cum trimite Romsilva la tăiere păduri virgine vizibile din satelit (Galerie FOTO)

Fenomenul distrugerii cinice de către stat a pădurilor virgine din Parcurile Naționale pare de neoprit. În Parcul Național Domogled – Valea Cernei, care este administrat de RNP Romsilva a dispărut din scripte un corp de pădure virgină, identificată încă din 2005 în cadrul proiectului PIN-MATRA de marcare pe teritoriul României a acelor păduri neatinse de mâna omului. România Curată a mai semnalat în trecut astfel de anomalii.

De această dată este vorba de o pădure virgină amplasată pe unul din versantii sudici ai Munților Godeanu, spre lacul de acumulare Iovanu, în amonte de Cerna Sat, codru secular care pur și simplu a fost ”omis” de Romsilva.

Foto 1

Astfel, deși hărțile elaborate în urma proiectului PIN-MATRA delimitează granițele respectivului codru secular (Foto 1), în cadrul zonării oficiale (harta care spune ce părți din Parcul Național sunt protejate de tăiere și ce părți au liber la drujbe) afișate pe site-ul administrației Romsilva a Parcului Național Domogled – Valea Cernei, în harta descărcată de pe site-ul Parcului Național (Foto 2) se vede limpede că al treilea corp de pădure virgină, cel din dreapta în Foto 1, pur și simplu a fost eliminat în Foto 2. Asta înseamnă că acel codru neatins până acum de mâna omului, este oricând expus riscului de a fi scos la licitație de RNP Romsilva, pentru a fi defrișat.

În harta zonării Parcului Național, cu roșu sunt trecute zonele de protecție strictă și integrală și cu verde și alb zonele în care sunt permise tăieri. După cum se observă pe această hartă, cel de-al treilea corp de pădure virgină identificat prin proiectul PIN-MATRA și care apare în Foto 1, nu este inclus în nici o formă de protecție pe harta cu zonarea Parcului Național. Dacă ar fi fost astfel, ar fi trebuit să fie colorat în roșu, întocmai ca și celelalte două corpuri de pădure virgină (Foto 2)

Acest pericol nu este doar unul pur teoretic, dat fiind că în jur pădurea a fost făcută franjuri de către Romsilva. La aproximativ doi kilometri de pădurea virgină din Parcul Național pe care Romsilva a ”omis” să o introducă în protecție strictă, un alt versant a fost ras cu totul, după cum se poate vedea în fotografiile de mai jos:

Cine minte, Romsilva sau Google Earth?

Mai grav este că, în cadrul Parcului Național Domogled-Valea Cernei, respectivele cartări ale pădurilor virgine făcute prin studiul PIN-MATRA au omis o parte din pădurile seculare. Un ochi neștiințific aruncat pe Google Earth, ne face să simțim ”jocul nuanțelor de verde” și ce ne spune acesta despre o pădure. În fotografia (Foto 3) de mai jos vedem delimitate cu roșu granițele celor 3 corpuri de pădure identificate prin proiectul PIN-MATRA. La acel moment au fost marcate în respectiva zonă din Parc, 3 corpuri de pădure virgină. Dacă privin pe Google Earth aceeași imagine, vom constata că din satelit nu se observă absolut nici un fel de variație în nuanțele pădurii.

Foto 3

Lipsa variației de culoare între zonele marcate ca ”virgine” și zonele adiacente care nu mai sunt considerate ”virgine”, reprezintă un indicator cât se poate de limpede că există riscul ca specialiștii plătiți de Guvernul Olandei să identifice pădurile virgine ale României la începutul anilor 2000 să fi făcut pe alocuri o treabă de mântuială. Deși România Curată nu deține dovezi că specialiștii care au lucrat în proiectul PIN-MATRA ar fi ”bătut palma” cu Romsilva, omisiunea specialiștilor de identificare a anumitor corpuri de pădure virgină, coincide de minune cu interesele economice ale Romsilvei. Astfel, așa cum se poate vedea și în fotografiile de mai sus, se observă că acele păduri identificate ca ”virgine” (cele marcate cu roșu), sunt poziționate în partea cea mai de sus a versanților adică exact cea care e mai greu accesibilă utilajelor tăietorilor de lemne, pe când păduri de același ”joc de nuanțe” din punct de vedere coloristic și cu aceleași caracteristici ”pixelare”, dar aflate mai în josul versanților, au fost declarate ”bune pentru tăiere”, fiind scoase la licitație pentru a fi tăiate începând cu 2017. Iar Romsilva a avut grijă să se acopere de hârtii care să justifice ”legalitatea” operațiunilor de tăiere a pădurilor ce vin în continuarea codrilor virgini din Parcul Național.

Mai mult, Gabi Păun, coordonatorul Agent Green, în cadrul mai multor incursiuni ale sale a constatat că ”în afară de niște intervenții aberante în albia pâraielor-afluenți ai Cernei, nu existau drumuri forestiere sau cioate și pădurea arăta intactă, neprezentând urme de intervenție umană”.

”Jocul nuanțelor de verde”

Aceste zone cu ”statut incert” sunt ”ale nimănui”, deși sunt amplasate într-un Parc Național, unde teoretic sunt mai păzite decât orice altă categorie de pădure. Chiar dacă activiștii de mediu le-au identificat ”pe hărți”, ”în imagini satelitare” sau ”în teren”, cum e cazul lui Gabi Păun de la Agent Green, chiar dacă România Curată publicizează acest caz, cum a făcut și cu altele similare, nu există posibilitatea de a le apăra de cei care vor să le pună ”gând rău”. Asta fiindcă nefiind inclusă de la bun început în lista de păduri virgine a PIN-MATRA, respectiva ”felie” din Parcul Național este o zonă în care e voie să se facă tăieri. Iar dacă mâine un răuvoitor va dori să transforme o pădure neîntinată într-o pădure de exploatare, intră pe ascuns în pădure, își alege 3-4 puncte strategice din respectivul corp de pădure și doboară la întâmplare câțiva arbori. Asta deoarece într-o pădure virgină ”nu se admit cioate”. Iar într-una cvasivirgină nu se admit ”mai mult de 5 cioate/ha”.  Astfel, în două ore un corp de pădure ”virgin” poate fi declasat la stadiul de ”codru obișnuit”, care ulterior să fie licitat de Romsilva în favoarea societăților comerciale de exploatare e masei lemnoase.

În acest caz concret din Parcul Național Domogled-Valea Cernei, directorul general al RNP, Dragoș Ciprian Pahonțu a declarat într-un răspuns adresat Agent Green că Romsilva manifestă deschidere la evaluarea comună a respectivelor corpuri de pădure, pentru a stabili dacă se califică pentru a fi încadrate sau nu în categoria pădurilor virgine sau cvasivirgine.

Însă declarația oficială de ”bune intenții” a lui Dragoș Ciprian Pahonțu e contrazisă de Planul de Management trimis de Romsilva și aprobat de Ministerul Mediului în 2016, Plan care a ”omis” declararea și includerea sub protecție a unui valoros corp de pădure virgină deja identificat prin PIN-MATRA. Tototdată Pahonțu e contrazis și de zelul silvic de pe raza Parcului Național, unde numeroși versanți au fost deja ”rași cu drujbele” și unde pentru 2017 s-a dat ok-ul să se înceapă tăierile și în pădurile limitrofe cu doi ”codri seculari”, păduri pe care ONG-iștii de mediu le-au semnalat ca fiind tot ”virgine”, fiind o continuare naturală a acelor codri, care însă n-a fost ”oficializată birocratic” de specialiștii care au cartografiat pădurile virgine în cadrul proiectului PIN-MATRA.

Acest articol s-a născut din implicarea unui iubitor de mediu

Alex Teleagă, membru în cadrul Asociației Altitudine e cel care a identificat că Romsilva a licitat pentru exploatare începând cu 2017, niște codri care au caracteristici similare cu pădurile virgine din vecinătatea lor. El e cel care constatat și că o pădure virgină identificată în 2005 în cadrul proiectului PIN-Matra aflată în Parcul Național Domogled-Valea Cernei, a fost pur și simplu ”omisă” de Romsilva, nefiind inclusă în categoria pădurilor aflate sub protecție strictă sau integrală. Reprezentantul Altitudine ne-a semnalat că pe versantii sudici ai Munților Godeanu, spre lacul de acumulare Iovanu, în amonte de Cerna Sat, unde sunt păduri seculare de fag aparținând de DS Mehedinti, OS Baia de Aramă, UP XI Cernișoara, RNP Romsilva a scos fără jenă la mezat arborii din păduri virgine, în care drujbele n-au voie nici măcar să viseze că ar putea intra.

Agent Green: ”Zona muntoasă Domogled – Valea Cernei era mai intactă înainte de a deveni Parc National”

Gabriel Păun, coordonatorul Agent Green, a documentat în mai multe rânduri problemele din Parcul Național Domogled-Valea Cernei și a explicat pentru România Curată punctul său de vedere asupra evoluției fenomenului defrișărilor în această zonă: ”Culmea eșecului de a proteja natura am consemnat-o în zona muntoasă Domogled – Valea Cernei care era mai intactă înainte de a deveni parc național. Odată ajunsă pe mâna Romsilva a început distrugerea sistematică în scopuri comerciale a întregului ținut care reprezenta până în anul 2004 cea mai vastă zonă sălbatică intactă din Europa. Între timp s-a intervenit pe aproape toate văile afluente în râul Cerna, s-au făcut noi drumuri forestiere și s-a pierdut cea mai mare parte din utlimele păduri virgine. Mai mult, administrația parcului a avizat construirea unui drum național inițiat de fostul președinte, Traian Băsescu. Situația a fost posibilă deoarce la înființarea administrației, Romsilva a făcut un plan de management care protejează de lucrări silvice mai puțin de 50% din parc. Este vorba în cea mai mare parte de zonele inaccesibile sau pereți abrupți din zona Băile Herculane. Așa se face că în mijlocul parcului se găsesc astăzi cioate și intersecții de drumuri forestiere. Iar în urmă cu 15 ani era sălbăticie pură. Practic Romsilva nu a aprobat un plan de management pentru conservare ci un plan de exploatare pentru că doar la atâta se pricep. Statul, prin Ministerul Mediului a girat această distrugere.

S-a tăiat comercial progresiv până la ras deși obiectivul pentru care zona a fost declarată parc național și sit Natura 2000 a fost conservarea și nu exploatarea. Zonele scoase la licitație pentru exploatare în anul 2017 din Parcul Național Domogled – Valea Cernei sunt în ultimele păduri virgine rămase în picioare. Există un inventar orientativ al pădurilor virgine încă din 2004 pe care Romsilva l-a primit pe gratis la acea vreme. Un administrator serios ar fi luat inventarul în mână și ar fi verificat în teren unde ar fi descoperit că de fapt sunt și mai mult păduri virgine decât s-a crezut anterior, cum este și cazul Iauna Craiova a cărei suprafață inatactă era cu sute de hectare mai mare decăt s-a protejat. Este și cazul pădurilor scoase acum la licitație care nu au văzut vreodată drujba, topor sau tractoare. Atitudinea pro-activ distructivă a reprezentanților Romsilva din zonă este condamnabilă.

În ultimele luni am escaladat situația până la nivel de director general al Romsilva care nu a putut până în prezent să ne explice cum a fost posibil ca asemenea păduri neatinse de mâna omului să fie scoase la licitație, însă s-a oferit să facem împreună un studiu pe acea zonă. Numai că între timp, în zona respectivă am depistat transporturi de lemne de foc. În cazul în care tăierile s-au lăsat cu mai mult de 5 cioate la hectar atunci pădurea nu mai corespunde nici măcar criteriilor legale de a intra în catalogul național al pădurilor cvasi virgine.

Nu demult, eram pe o vale învecinată de unde o firmă locală exploata masiv în păduri virgine care nu fuseseră prinse în inventarul din 2004. Mi s-au lăudat că au fost primii care au exploatat vreodată acolo, dar s-au plâns că a fost dificil pănă au scăpat de urși, lupi și râși și au reușit să străpungă cu noi drumuri forestiere. Am încercat să le explic că nu este în regulă pentru că sunt ultimele păduri virgine ale Europei și refugii pentru animalele sălbatice dar au spus că sunt prieteni cu directorul parcului și că atunci totul este în regulă. Am urmărit lemnul până la o firmă a unui primar din județul Mehedinți care s-a lăudat că este certificat FSC de sustenabilitate atât pentru pădure cât și pentru firma lui care trimite lemnul în China și în Germania pentru a fabrica ambarcațiuni de lux”.

Vezi mai jos galerie foto cu padurile virgine din zona Parcului Național Domogled – Valea Cernei și cu prădătorii acestora:

Drepturile de autor asupra acestor fotografii aparțin Asociației Agent Green

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.

Sursa: Romania Curata

Publicat de: ziarmediu

Alte articole

Filtre rutiere pentru verificarea transporturilor de lemn: Amenzi de peste 20.000 de lei, material lemnos confiscat şi o autoutilitară indisponibilizată de poliţiştii suceveni

Poliţiştii suceveni au organizat joi, vineri și sâmbătă, mai multe acţiuni de combatere a delictelor …